Un moment comic:)

dinner for one, vostfr, très drôle !!    asilis93

Povestea ochilor

A fost odată o oarbă care se ura pe ea însăşi , din cauză că nu vedea. Ea ura pe toată lumea, cu excepţia prietenului ei iubitor. El era întotdeauna gata să o ajute. 

Intr-o zi ea i-a spus lui: "Dacă aş putea să văd lumea, eu m-as căsători cu tine."

Într-o zi cineva i-a donat o pereche de ochi. Când bandajele au fost luate jos, ea a putut să vadă totul, inclusiv pe prietenul ei.

El a întrebat-o: "Acuma, că tu poţi vedea lumea, te căsătoreşti cu mine?" 

Fata s-a uitat la el şi a văzut că el este orb. Numai văzând ochii lui închişi, a şocat-o. Ea nu se aştepta la asta. Gândul, că trebuie să se uite la ochii lui închişi toată viaţa ei, a făcut-o să-l refuze.

Prietenul ei a plecat şi a doua zi i-a scris o notă spunând: Să ai grijă de ochii tăi, draga mea, pentru că înainte să fie ai tăi, au fost ai mei!"

Aşa este şi cu mintea omenească care lucrează aproape întotdeauna când starea noastră se schimbă. Numai câţiva dintre noi ne reamintim cum viaţa noastră a fost înainte, şi cine a fost alături de noi în cele mai dureroase situaţii.

Viaţa este un cadou! Astăzi, înainte să spui cuiva un cuvânt rău, gândeşte-te la cineva care nu poate să vorbească.

Înainte să spui că mâncarea nu este gustoasă, gândeşte-te la cineva care nu are ce să mănânce. 

Înainte să judeci soţul sau soţia, gândeşte-te la cineva care plânge la Dumnezeu pentru o companie.

Astăzi, înainte să te plângi despre viaţă, gândeşte-te la cineva care a plecat de tânăr de pe acest pământ. 

Înainte să te plângi de cineva că nu ţi-a curăţat casa sau nu a măturat-o, gândeşte-te la oamenii care trăiesc pe stradă.

Si, când tu eşti obosit şi te plângi de serviciu, gândeşte-te la şomeri, la cei care ar dori să aibe un loc de muncă. 

Şi, când gânduri depresive te doboară, pune un zâmbet pe faţă şi mulţumeşte-i lui Dumnezeu că eşti în viaţă! Înainte să arăţi cu degetul şi să condamni pe cineva, adu-ţi aminte că nimeni dintre noi nu este fără păcat şi noi toţi trebuie să răspundem în faţa Creatorului nostru.

O poveste cu tâlc!

Într-o zi, Platon l-a întrebat pe Socrate ce este Dragostea.

Socrate i-a răspuns: Du-te pe câmpul din apropiere şi adu-mi cel mai frumos spic de grâu pe care îl vei găsi, dar ţine cont că nu ai voie să faci decât o singură încercare. Platon l-a ascultat fără să crâcnească, şi s-a întors după o vreme fără a aduce nimic cu el.

Socrate l-a întrebat ce se întâmplase, iar Platon l-a lămurit: Atunci când am intrat în lanuri am zărit un spic înalt şi frumos, dar m-am gândit că poate voi găsi un altul şi mai maiestos, aşa că am mers mai departe. Am căutat în zadar după aceea, căci nu am aflat nici un alt spic asemenea celui dintâi, aşa că nu ţi-am mai adus vreunul.

Socrate i-a spus: Aceasta este dragostea.

Într-o altă zi, Platon l-a întrebat pe Socrate ce este Căsătoria.

Socrate i-a zis: Mergi până la pădure şi taie-mi cel mai mândru şi mai chipeş brad, dar adu-ţi aminte că nu ai voie să faci decât un singur drum pentru asta. Platon a făcut întocmai şi a revenit după un timp cu un brad nu tocmai înalt şi nu foarte frumos, dar îndeajuns de arătos.

Socrate l-a întrebat de ce a ales tocmai acel pom, iar Platon i-a răspuns:

 Am văzut nişte brazi foarte falnici în drumul meu prin pădure, dar mi-am amintit ce s-a întâmplat ultima dată, cu spicul de grâu, aşa că l-am ales pe acesta. Mi-a fost teamă că dacă nu îl iau cu mine mă voi întoarce din nou cu mâinile goale, deşi nu a fost chiar cel mai frumos brad pe care l-am zărit.

Socrate i-a spus: Aceasta este căsătoria.

Cu o altă ocazie, Platon l-a întrebat pe Socrate ce este Fericirea.

De această dată, Socrate l-a îndrumat: Du-te pe malul râului şi culege cea mai frumoasă floare pe care o vei găsi, dar ţine seama că nu poţi să alegi decât o singură dată. Platon a făcut aşa cum i s-a cerut şi, la întoarcere, a povestit: Am văzut această floare lângă râu, am cules-o şi m-am gândit că este cea mai frumoasă dintre suratele ei. Deşi am zărit şi alte flori minunate, continui să cred că aceasta este fără egal.

Socrate i-a zis: Aceasta este fericirea.
Cu un alt prilej, Platon şi-a întrebat învăţătorul ce este Viaţa.

Socrate i-a cerut să facă un nou drum în pădure şi să aducă de acolo cea mai frumoasă floare care îi va ieşi în cale. Platon a plecat de îndată, gata să îşi ducă la îndeplinire sarcina.

Au trecut trei zile, dar el nu şi-a mai făcut apariţia.

Socrate a mers şi el în pădure, să îşi caute ucenicul. În cele din urmă, l-a descoperit în mijlocul unei poiene. Socrate l-a întrebat dacă a descoperit preafrumoasa floare, iar Platon i-a arătat-o, răsărind din pământ chiar lângă el. Învăţătorul l-a întrebat de ce nu adusese floarea la casa sa, iar Platon i-a spus: Dacă făceam asta, s-ar fi veştejit curând. Chiar dacă nu o rup, ea va muri, mai devreme sau mai târziu. Aşa că am stat în preajma ei atunci când a înflorit, iar atunci când se va ofili voi căuta o alta, la fel de frumoasă. De fapt, acesta este a doua floare pe care am descoperit-o.

Socrate i-a spus: Ei bine, se pare că ştii deja adevărul despre viaţă.

Concluzii:

*dragostea nu înseamnă perfecţiune;

* căsătoria nu trebuie să fie o alegere perfectă, ci să devină una;

* fericirea este o stare de spirit autocâştigată de alegerea făcută;
* viaţa este bucuria de a fi împreună. 

Relaxati-va...chill out music!!!

Topologia Taximetristilor!

1. Taximetristul ortodox. Această categorie nu implică o dimensiune morală. El te poate fura la fel de "bine" (mult) ca oricare altul. Se recunoaşte foarte uşor după sutele de cruci şi icoane agăţate de oglinda retrovizoare. Abia vede pe unde trebuie să meargă din pricina mătăniilor şi accesoriilor creştin-ortodoxe. Doar moaştele de sfinţi lipsesc, deşi niciodată nu am căutat cu atenţie printre ele.
2. Taximetristul rulat în Germania . Este taximetristul care îţi vorbeşte continuu de ţările prin care a fost, de cît de bine a dus-o, cum aducea maşini, şi cum s-a stricat treaba cu străinătatea. Dar are totuşi ceva speranţe de plecat în Italia. Publicitate.Aşteaptă mereu un telefon de la un "tovarăş bun" de-al lui din Italia,care e ca "fratele lui". E îmbrăcat în trening.
3. Taximetristul telefonist. E taximetristul care are trei sau chiar patru telefoane şi vorbeşte continuu la ele. Se vaietă la colegii care-l invită la masă că nu mai are bani, că "a spart jdemilioane" în cazino şi că a doua zi are de dat înapoi un împrumut de cîteva mii de euro, "ştii tu, treaba aia". În tot acest timp în care vorbeşte la telefoane, pe un alt telefon, scrie mesaje la o gagică. La un moment dat îţi vine să-i zici: "Lăsaţi, că ţin eu volanul, ca să aveţi şi genunchii liberi, poate vreţi să trimiteţi un fax!" Aia cu care vorbeşte e, invariabil, "o putoare de 18 ani".
 4. Taximetristul lector universitar. Are în jur de 40 de ani, e la cămaşă şi pantalon de stofă, te domneşte şi face o analiză politică la rece care se încheie invariabil cu "dar asta e România, domnul meu". Nu fumează, are trei brăduţi care miros atît de urît încît te-ntrebi dacă nu cumva sînt şi radioactivi.

 5. Taximetristul îndrăgostit de maşină. E taximetristul care are un televizor mic pe bord, leduri, încărcătoare de telefon ieşind de pe te miri unde, DVD, 2-3 aparate de evitat radarul, tot felul de gadgeturi cumpărate de pe stradă sau, cum le spune el, "furăciuni". E o atmosferă de discotecă. Nu te-ai mira ca la un stop să deschidă portiera o picoliţă care să te întrebe ce doreşti. Cînd cobori, te uiţi pe maşină şi eşti surprins că nu are parabolică.
6. Taximetristul bătrîn. De obicei are o maşină veche, iar schimbătorul de viteze intră, din orice altă treaptă, într-a patra.Trebuie să treacă cu ea pe la service, dar nu a avut timp. Stă mult pe stradă, dar nu pentru el, ci pentru copii. Mai are să-i ia casă la fată şi gata, scapă de covrig. S-a săturat, lucrează de 800 de ani. E mereu grăbit, parcă vibrează, are un neastîmpăr care ţi se transmite şi ţie. Maşina se poate opri oricînd din motive tehnice foarte întemeiate.

Eu iubesc lalele.........

   Cele mai vii flori dupa mine. Lalele se asociaza cu primavara si soarele, deoarece apar anume in aceasta perioada, spre deosebire de alte flori ce se vand anul imprejur. Lalele sint florile mele preferate, in special cele de culoare rosie. Acasa in gradina avem lalele rosii, care infloresc la mijlocul lunii aprilie chiar de ziua mea, pentru mine un cadou extraordinar de la natura. Am descoperit anul trecut ca centrul orasului Iasi in aceasta perioada e infrumusetat cu lalele. Asa ca si anul asta am mers la Iasi sa savurez cu privirea aceste extraordinare  flori.

...Hello!!!

Pur si simplu ...superba melodia!!!