Trandafirul chinezesc

   Cum spunea Micul Print:"Floarea mea, fireşte, un trecător de rând ar crede că e asemeni vouă. Ea însă singură e mai de preţ decât voi toate laolaltă, fiindcă pe ea am adăpostit-o sub clopotul de sticlă. Fiindcă pe ea am ocrotit-o cu paravanul. Fiindcă pentru ea am ucis omizile (în afară doar de câteva, pentru fluturi). Fiindcă pe ea am ascultat-o cum se plângea, ori cum se lăuda, ori câteodată chiar şi cum tăcea. Fiindcă ea e floare mea."

    Primisem in dar un pui mic de trandafir chinezesc, l-am sadit, adapostit...recunosc nu am fost atenta cu el ca micul Print, chiar uitasem de existenta lui. Azi insa imi bucura privirea, a inflorit, si imi aminti de prezenta lui...eh...dar dureaza aceasta frumusete doar o zi. Voila!!!

"Plaja de inceput de lume"

....asa mi-a descris plaja, autorul pozelor de mai jos. Plus tot de la el am aflat, se numeste plaja Corbu,"este intre Navodari si capul Midia, nord de Constanta/Mamaia. Plaja virgina..la 4 km de localitate, se coboara faleza ca sa ajungi acolo, neamenajat nimic, natura 100%, apa buna..cu adancime in panta buna. Cazare in sat, sint pensiuni cu conditii f.bune, 80 lei/camera pentru zi. Mancare din sat si gatesti tu sau platesti sa ti se gateasca acolo la pensiune.Daca vii fara masina..te duce de la pensiune cu microbuzu la plaja.Nisipul pe plaja  foarte fin si nu se aud decat valurile si pescarusii"

Anexez aici cateva poze ce am voie:

  Recunosc, niciodata nu am fost pe plajele romanesti, nu m-a tentat pur si simplu.
Dar frumusetea cuprinsa in poze si descriere m-a impresionat mult!!!!!

DOR

Dor de...
Dor...
Dor ...
Dor, pentru ca...
Dor...
Dor ...
Dor, pur si simplu!!!! 
Dor ...

De un timp incoace sint trista...plictisita...obosita...indiferenta si simt in suflet un dor...
Sint sigura ca de doua ori sa intri in acelasi rau e imposibil si sa repeti ceia ce a fost. Va fi altceva! Acolo unde a fost bine vor ramine amintirile si dorul de trecut. Poate dulce, poate amar...Doar dor...Straniu, sintem aceiasi, in jur aceiasi lume, acelasi cer albastru...totul e la fel...Emotiile lipsesc...emotiile colorate.....

Eh, ce mult asi vrea sa ma inteleg din nou, sa simt Zimbetul Soarelui diminetile, caldura celor dragi...

Dar sint o fire optimista ce Crede si sint sigura ca imi voi reveni si "Totul va fi..."!!!!

Viata e formata din dungi albe si negre...iar dupa negru vine alb!!!

Fata draga... din Nalindamar !!!!!

Ai lasat in urma ta atata tristete!!!
Odihneste-te in pace! :(( 

Sa stii sa dansezi in ploaie!!!!

     Mi-a atras atentia azi cind verificam posta una din scrisori cu denumirea"Sa stii sa dansezi in ploaie!". Mi-a trimis-o o cunostinta, care des cind gaseste ceva interesant imi trimite si mie. Postez aici istorioara cu fotografia ce o insotea, sper sa Va impresioneze la fel de mult:

Motto:"Viata nu inseamna sa supravietuiesti unei furtuni ci sa stii sa dansezi in ploaie."
O intrebare frecventa pe Google pare a fi: “Ce este dragostea?“… ei bine, cea mai frumoasa explicatie am auzit-o cu cativa ani in urma de la o prietena asistenta medicala.
Zilele astea ploioase mi-au reamintit povestea pe care astazi m-am gandit sa o impartasesc cu voi. “Era o dimineata aglomerata la cabinet cand, in jurul orei 08:30, intra un domn batran cu un deget bandajat. Imi spune imediat ca este foarte grabit caci are o intalnire fixata pentru ora 09:00. L-am invitat sa se aseze stiind ca avea sa mai treaca cel putin o jumatate de ora pana sa apara medicul. Il observ cu cata nerabdare isi priveste ceasul la fiecare minut care trece.
Intre timp ma gandesc ca n-ar fi rau sa-i desfac bandajul si sa vad despre ce este vorba. Rana nu pare a fi asa de grava… in asteptarea medicului, ma decid sa-i dezinfectez rana si ma lansez intr-o mica conversatie. Il intreb cat de urgenta este intalnirea pe care o are si daca nu prefera sa astepte sosirea medicului pentru tratarea ranii. Imi raspunde ca trebuie sa mearga neaparat la casa de batrani, asa cum face de ani buni, ca sa ia micul dejun cu sotia.
Politicoasa, il intreb de sanatatea sotiei. Senin, batranul domn imi povesteste ca sotia, bolnava de Alzheimer, sta la casa de batrani de mai bine de 7 ani. Gandindu-ma ca intr-un moment de luciditate sotia putea fi agitata de intarzierea lui, ma grabesc sa-i tratez rana dar batranul imi explica ca ea nu-si mai aduce aminte de 5 ani cine este el... Si-atunci il intreb mirata: “Si dvs. va duceti zilnic ca sa luati micul dejun impreuna?“. Cu un suras dulce si o mangaiere pe mana, imi raspunde: “E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu stiu bine cine este ea“.
Am ramas fara cuvinte si un fior m-a strabatut in timp ce ma uitam la batranul care se indeparta cu pasi grabiti. Mi-am inghitit lacrimile spunandu-mi in sinea mea: “Asta este dragostea, asta este ceea ce imi doresc de la viata!... Caci, in fond, asa este dragostea adevarata ?!… nu neaparat fizica si nici romantica in mod ideal. Sa iubesti inseamna sa accepti ceea ce a fost, ceea ce este, ceea ce va fi si ceea ce inca nu s-a intamplat. Persoanele fericite si implinite nu sunt neaparat cele care au tot ce-i mai bun din fiecare lucru, ci acelea care stiu sa faca ce-i mai bun din tot ceea ce au”.
Viata nu inseamna sa supravietuiesti unei furtuni, ci sa stii sa dansezi in ploaie."

Sa stii sa dansezi in ploaie. Atunci esti cu adevarat Invingator.

Terapia unei imbratisari!!!!

 Uneori o imbratisare, un zambet, cateva cuvinte calde...pot schimba viata cuiva.
Foarte pozitiva actiunea"FREE HUGS"...super ideia:

TRISTETE, APATIE, DEPRESIE...se trateaza cu un milion de imbratisari.

Eu, azi, chiar simteam nevoia unei imbratisari de urs!!!